Zmeura's Weblog

Archive for the ‘la 2 ani’ Category

Mariuca m-a uimit foarte tare ieri. Ne intorceam acasa, de la cresa, si ea statea la mine in brate. La un moment dat s-a uitat spre cer si a spus: „Mami, apolo e tasa mea” (acolo e casa mea tradus din limba cunoscuta doar noua, celor care i-am dat viata).

Am avut, atunci, sentimente confuze. Nu stiam daca sa ma ingrijorez sau sa pun pe seama mintii de copil.

In orice caz, ingerul ei pazitor o insoteste mereu.

Mariuca e deja domnisoara, deci bebe nu prea se mai preteaza sa o numim, insa pentru noi tot bebe e.

Pentru cine mai vrea sa invete limbajul bebelusilor, iata ce cuvinte am mai adaugat in dictionar:

pisipute=pisicute

ciopolata=ciocolata

apolo=acolo

televizot=televizor

banzinta=branzica

chela=Cruela

toamna=doamna

celalalant=celalalt

anta=alta

cioropei=ciorapei

buniputa=bunicuta

N-am mai scris de ceva timp despre ispravile pretiosului nostru odor, care in fiecare zi ne uimeste, ne lumineaza viata si ne face sa fim mai puternici.

Asadar, iata ce a mai zis, ce a mai facut Mariuca in ultimul timp, pe langa faptul ca s-a transformat intr-o adevarata domnisoara, ce-i drept, pe alocuri, cam baietoasa.

Vorbeste din ce in ce mai mult si cat se poate de cursiv. Povesteste tot ce i se intampla si descrie tot ce vede, in cuvintele ei. Tot mai are probleme in pronuntarea  literei „c”, pe care o pronunta „t”, insa acum am mai urcat putin pe scara alfabetului, iar „t” s-a transformat in „p”. Deci suntem tot mai aproape de „c”. „Pisicutele” sunt „pisipute”, „c”u este „pu”, „codite” sunt „podite”, „facem nani” este „pacem nani”.

Asa ca ne distram, nu gluma. Apoi, ne uitam in fiecare zi la Pisicile aristocrate, desi avem si alte desene. Mariuca le vrea numai pe „pisipute”. Eu si tati am invatat pe de rost replicile si nici vorba sa ne mai uitam si noi la un film la tv, decat dupa muuulte rugaminti.

In rest, e la fel de vesela ca intotdeauna si cu ceva mai multa personalitate. Acum lucrez cu ea la acordul gramatical. Facem progrese.

Pana la noi vesti, va lasam un bonus care sa va lumineze ziua.

In doi

Posted on: iulie 21, 2008

Familia Tudoroiu, cunoscuta in formula de trei, sufera, saptamana aceasta, de o separare de scurta durata. Mariuca e la bunicii de la Valenii de Munte, singura, fara noi. E prima data cand o lasam atat de mult timp, departe.

Duminica am plecat in timp ce dormea, caci s-ar fi lasat cu plansete. Asa am salvat doar un singur plans. Doar eu am bocit.

Suntem dependenti unii de altii.

Mariuca si-a dat seama ca se intampla ceva, asa ca sambata si duminica a stat numai la mine in brate.

Mi-e dor de ea, desi nu a trecut nici macar o zi. Vineri ma duc la ea, tati vine cand poate.

Dureri

Posted on: iulie 14, 2008

O durere nu vine niciodata singura. Este cat se poate de adevarata zicala asta. In ultima saptamana m-am ales numai cu dureri, atat fizice cat si psihice. Iata:

  • ma doare maseaua; nu pot sa mananc, sa dorm, sa citesc
  • sambata m-am tuns; tanti aia m-a ciopartit
  • nu-i chip s-o convingem pe Mariuca sa se duca o saptamana la bunicii de la Valeni; zice „nu mamaie, Mariuca cuminte”, ca stie ca daca e cuminte ii indeplinim toate dorintele; ce-i drept nici pe mine nu prea ma lasa inima sa stau atata timp fara ea
  • tot Mariuca are niste bubite pe fund; nu-i mai trec
  • de doua saptamani am inceput scoala de soferi; nu se prinde nimic de mine, sunt complet antitalent la volan, incurc ambreiajul cu acceleratia, pun frana brusc, mai rau, incurc stanga cu dreapta; iar cartea de legislatie e maaaare, nu se mai termina. sunt atatea indicatoare si benzi si atatea reguli la intersectii si viraje etc. nu cred ca voi lua din prima carnetul. mai rau, cred ca examinatorul ii va spune instructorului ca sunt un dezastru in trafic
  • acasa nu merge internetul de o saptamana
  • nu mi s-a indeplinit o mare dorinta de-a mea, desi am pus mult suflet in chestiunea asta; e ceva legat de lucrul cu cartile si cu ceaiul
  • n-am ajuns la Judas Priest. la fel, as fi vrut sa-l vad si pe Fat Boy Slim

La B’Estfest am fost doar sambata, tati s-a dus si duminica.

Eu am fost mai mult pentru Manics si Kaiser Chiefs. Manics au fost in forma, insa parca nu au dat tot ce aveau mai bun. Oricum eu am cantat aproape toate piesele lor, iar cover-ul dupa Umbrella, bine interpretat in stilul lor, ne-a amuzat teribil.

Eu m-am bucurat ca am apucat sa-i vad in viata asta, caci, cand eram in liceu, nici prin cap nu mi-ar fi trecut ca-i voi vedea dincolo de ecranul televizorului. La sfarsit mi-au dat lacrimile, asa cum s-a intamplat si anul trecut, cand l-am vazut pe Mick Jagger si ai lui intrand pe scena.

O recenzie buna au si aici.

Kaiser Chiefs au facut spectacol. Isi merita toate premiile si aplauzele. Ricky Wilson s-a urcat pe schelele de la scena si apoi s-a deplasat pana in mijlocul oamenilor. A fost foarte tare.

Si Deluka au cantat ok. Noi am ajuns spre sfarsitul concertului lor. N-am ajuns la Nouvelle Vague, dar ne-au spus cei care au fost, ca au cantat superb. Tati a dat o fuga pana la Neo si a zis ca si ei canta bine.

In concluzie, combinatia de monstrii sacri cu tinerii foarte talentati si promitatori a fost una ideala.

Mariuca s-a comportat exemplar. I-a placut muzica si a dansat cu noi. Am pus-o la un moment dat pe o platforma langa tribune si acolo a oferit si ea un mic spectacol celor aflati primprejur. A dansat rock, a dat din maini si din cap, s-a invartit, a avut o tentativa de rap, cand si-a pus mainile pe jos si si-a ridicat fundul si picioarele.

I-am promis ca daca Mika va veni si in Romania, ea se va afla in primele randuri la concert. E fan declarat Mika.

La sfarsit de recenzie spun ca ne-am simtit foarte bine. I-am avut alaturi pe prieteni si mai ales muzica buna.

Multumesc B’Estfest!

Cultura de weekend a inceput, de fapt, de joi, cu concertul lui John McLaughlin, un excelent chitarist de jazz, care a umplut Sala Palatului si a tinut in priza spectatorii. Cred ca am aplaudat in permanenta, chiar daca piesa inceputa nu se terminase.

Nu sunt ascultatoare inraita de jazz instrumental, insa omul e un virtuoz.

Vineri ne-am indreptat catre MTR, unde am prins seara culturala italiana. Am degustat prosciuto, parmezan si niste salate cu specific international, de care am fost dezamagiti din cauza portiilor aproape invizibile. Spre final am prins concertul unor italieni, desfasurat in Clubul Taranului. In rest, atmosfera boema, prieteni, cunoscuti, Mariuca alergand prin curte.

Am vrut sa vedem si noi cu ce se mananca Otaku, despre care am tot citit/auzit, asa ca duminica ne-am dus la expozitia care s-a tinut la Atelier 35, pe Selari. Otaku este un termen folosit pentru a descrie fanii genului manga sau anime. Mai multe despre acest curent, gasiti aici.

Printre picaturi am strecurat si un botez si mai ales un bobogan.

Liber

Posted on: aprilie 29, 2008

Saptamana asta o am pe toata libera. E asa de bine acasa. Ma odihnesc si mai stau cu Mariuca. Am timp acum s-o duc la bobodan si s-o las cat vrea ea. Cand vin de la serviciu si o iau la noi acasa, n-am timp sa mai stau cu ea pe afara.

Acum profitam de toate. De dormit, de jucat, de stat mai mult impreuna.

De sarbatori a fost frumos. Ne-am dus la bunici la Valenii de Munte. Am primit multe cadouri, am mancat si am dormit de am rupt toti trei. N-am mai dormit de nu-mai-stiu cand 4 ore la pranz si seara culcat de la 10.

Am fost la slujba de Inviere acolo. Foarte frumoasa slujba. Iar preotul paroh chiar se implica in treburile bisericesti: Casa Domnului ingrijita, un cor de copii superb.

Am mai stat cu bunicii si cu matusa Madaina (cf. bebe dex) si ne-am intors aseara. Desi obositi, ne-am oprit totusi la topogan, caci nu mai scapam de gura lui bebe. Tati a dus bagajele, mami a ramas in parc.

Sublim.

La plecare

si la intoarcere

In weekend nu am stat acasa. Soare, voie buna si multe lucruri frumoase de vazut ne-au facut sa uitam de somnul de pranz.

Am inceput de sambata cu Muzeul Taranului Roman, la Targul de Florii, de unde am luat cadouri de Paste si unde am lenevit vreo doua ore pe pajistea de langa biserica, cu bere, cola, sarmale, turta dulce si kurtos la indemana. Mariuca a dormit neintoarsa in sunet de fanfara de la Lapusnicu Mare. Am cumparat cercei, sacose impletite, iepurasi, pandantive facute de copii, turta dulce.

Duminica am inceput cu minunata slujba de la Stavropoleos in zi de mare sarbatoare. Si de acolo am cumparat cadouri deosebite facute de copiii de la Fundatia Sfantul Dimitrie

Si cum sfantul si profanul intotdeauna se intersecteaza, de la biserica am aterizat direct la o terasa din Centrul Vechi, la o cafea, in compania prietenilor. Mariuca dadea semne evidente de somn asa ca am urnit caruciorul din loc si ne-am indreptat spre Carturesti, la Targul de Paste de la subsol (tine pana pe 26 aprilie). Lucruri frumoase, originale, dar foarte scumpe. Nu am luat nimic de aici.

Apoi am pornit spre locul in care vroiam eu neaparat sa ajung, la targul de crafts Fancy Pancy (am scris aici de el). Intr-o curte veche, o atmosfera tinereasca, boema si mai ales prieteneasca m-am simtit foarte bine. As fi vrut sa fie si Mariuca treaza, sa alerge si sa se joace prin curte si mai ales sa manance prajituri de casa, insa a dormit la soare fara nicio treaba. Tati mi-a luat o brosa elefant si un portofel foooarte cool.

Am luat pranzul la restaurantul Casa si spre dupa amiaza am dat o fuga pe Motoare. Mariuca s-a simtit in largul ei, s-a dus pe scena, s-a asezat langa un grup de fete si le-a mancat pufarinele.

Ziua s-a incheiat ideal la bobodan (aka topogan, cf. bebe dex).

 


Blog Stats

  • 99.827 hits
iulie 2020
L M M J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031