Zmeura's Weblog

Archive for Octombrie 2008

Nu stiu inca ce am facut sa-l meritam, insa un premiu e binevenit mereu. De fapt este pentru Mariuca, de la Matei, pentru a o stimula mai departe sa fie buna si mai ales cuminte.

Ce-i drept, zilele acestea ne confruntam cu ceva istericale. Probabil vin odata cu varsta de … 3 ani. Daca asa e la 3 ani, mi-e groaza ce va urma in ceilalti ani.

Acestea fiind spuse, multumim Matei.

Ei bine, seria de concerte de la Sala Palatului, reunite sub evenimentul Bucharest Masters of Jazz, a dovedit ca jazz-ul, pe cat de restrictiv e ca gen, pe atat de popular poate fi.

Nu am fost decat in doua seri, respectiv vineri (Monty Alexander si Count Basie Orchestra) si duminica (FivePeace Band), seri care au umplut Sala Palatului si, am inteles de la prieteni, ca si in celelalte zile la fel a fost.

Am avut privilegiul de a vedea legende, in carne si oase, oameni pe care ii vedeam doar pe Vh1 cand eram mai mica sau ii ascultam cu diverse ocazii.

Unii dintre ei, intr-adevar, batrani, insa la fel de virtuozi ca in vremea tineretii. Mi-am oferit aplauzele de multe ori si cu mult drag, iar la sfarsit nu puteai sa nu te ridici de pe scaun si sa arati respectul cuvenit in fata unor monstri sacri.

Mai avem putin si ajungem la cifra trei. Adica 3 ani. Prin urmare, se cade sa ne intitulam domnisoara. O micuta domnisoara.

Nu voi scrie acum postul lacrimogen de genul „cand a trecut timpul…”, il las pe saptamana viitoare.

Deocamdata va delectez cu performantele ei.

Cea mai notabila este ca de-acum poate pronunta litera „c” fara nicio problema. Inainte, o inlocuia cu „t”, deci toate cuvintele cu „c”, inclusiv „caca”, se citeau cu „t”. Cand spunea „tata”, eram, ce-i drept, putin incurcata. Nu stiam daca il striga pe tati sau spune ca face caca.

Apoi, Mariuca stie multe poezii: Ursul doarme si viseaza, Bate vantul, Un motan, Piticii, Pupaza etc. I-a impresionat si pe domnii inspectori care au venit in cercetare la cresa. A iesit in fata si a inceput sa recite. Doamna educatoare ne-a spus ca au fost foarte incantati de ea. In plus, la cresa e o mica vedeta. Toti copiii cand o vad, se bucura si vin sa se joace cu ea. Are mama o fetita!!!

Saptamana trecuta, cand am intrat in biserica pentru impartasanie, a cantat cantecul obisnuit de dinainte, fara cusur si cu voce clara si tare. Mi-au dat lacrimile.

Asa se face ca mai avem putin…Ooops, imi curge deja o lacrima. Ma opresc pana saptamana viitoare.

In calendarul ortodox, 26 octombrie nu e o data obisnuita, e o zi de mare sarbatoare. Bat clopotele intru pomenirea Sfantului Marelui Mucenic Dimitrie.

Anul trecut, notam si despre viata acestuia, citata din sinaxar.

Maestru intr-ale scrierii, Vargas Llosa ridica literatura erotica la rang de arta pe cea mai inalta treapta a calitatii. Manuieste atat de elegant si armonios cuvintele incat cand parcurgi paragrafele dedicate, cu detalii explicite ale actelor de amor, esti mai degraba fascinat de forma frumoasa si pretioasa pe care o da cuvintelor cu care descrie imperecherile si aproape ca uiti sa te rusinezi sau, de ce nu, sa te scandalizezi de scenariile din roman.

Este un roman erotic cat se poate de elegant si rafinat scris, iar Llosa da un alt inteles relatiilor conjugale: le transforma intr-un cult, prin felul in care personajele fac totul pentru ca acestea sa iasa cat mai perfect. Chiar daca asta inseamna sa experimentezi si sa mergi destul de departe.

„Elogiul” este un roman despre reteta fericirii. Nu conteaza cum o poti atinge, conteaza ca o poti avea, chiar daca presupune sa ajungi la ea prin niste lucruri mai putin crestine si mai putin acceptate de societate.

Marturisesc ca am fost tentata sa ma opresc, pentru ca eram coplesita de anumite secvente. Erau prea mult pentru mine. Ma intrebam, oare nu merge prea departe Llosa cu gandurile astea?

Nu, nu e vorba de nicio decadenta sau poate ca scriitorul o face sa para ca fiind ceva frumos, gingas, suav, pur.

In familia lui don Rigoberto, toti par a avea fel de fel de fantezii. Nu stii care e mai decadent decat altul: don Rigoberto prin cultul lui pentru tot ce inseamna erotism, dar si pentru sotia sa, dona Lucrecia; dona Lucrecia, prin faptul ca se lasa in cele din urma prada simtamintelor nepermise pentru tancul Fonchito; sau chiar Fonchito – fiul foarte precoce al lui don Rigoberto care tese intrigi cu iz de erotism pentru a-si alunga mama vitrega.

Foarte interesant este si felul in care Llosa descrie ritualurile de spalare, curatare, imparfumare, golire trupeasca a stapanilor casei. Cititi capitoul 6, „Ablutiunile lui don Rigoberto”, va asigur ca nu o sa vi se faca scarba.

Moral sau nu, ramane sa stabiliti voi, cei care veti citi romanul. Dincolo de acest lucru, ramane marturia unei scrieri formidabile.

La cate nume mari vin la evenimentul ce incepe azi, e mai mult decat potrivit numele ales: Masters of Jazz.

Vorbim fireste de Bucharest Masters of Jazz. Aveti in link si programul. 

Printr-o conjunctura fericita a sortii, am facut rost de bilete si aici. Nu vom merge in toate serile, insa noi ne gandeam la Al Jarreau (azi, 23 octombrie), Chick Corea & John McLaughlin in Five Peace Band (duminica), Dianne Reeves, Nigel Kennedy Quintet (pe 5 noiembrie se pare). Pe John MacLaughlin l-am vazut si in septembrie cand a venit in Romania. Recomand.

Deci vor fi patru seri de jazz regal: 23-26 octombrie, Sala Palatului.

Din cauza de Mariuca, nu stim exact daca vom ajunge in toate serile.

Pot sa ma laud si eu un pic? Aici , un mic moment de „glorie”, dar si in Ziarul Financiar de vineri, 17 octombrie.


Blog Stats

  • 96,122 hits
Octombrie 2008
L M M M V S D
« Sep   Noi »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031