Archive for septembrie 2015
El ruido de las cosas al caer
Posted on: septembrie 25, 2015
Zgomotul lucrurilor in cadere, cartea columbianului Juan Gabriel Vásquez, e publicata in 2011, iar la noi apare in 2015 la Biblioteca Polirom.
Columbia. Bogota. Peace Corps. Voluntariat. Avioane. Razboiul drogurilor. Pablo Escobar. Cutii negre. Zgomotul mortii in cadere. Liantul: Ricardo Laverde. Naratorul: profesorul de drept Antonio Yammara. Doi necunoscuti.
Cei doi se imprietenesc intr-o sala de biliard, insa prietenia dureaza foarte putin, Ricardo Laverde fiind impuscat la scurt timp, pe strada, in timp ce se afla in compania lui Antonio. Antonio e si el impuscat, dar are oarecum noroc si scapa, insa ramane cu multe traume, si fizice, si psihice (frica, multa frica), mai ales cu o obsesie legata de trecutul lui Laverde. Merge pe urmele lui, da peste o cutie neagra a unui avion prabusit si toata viata ii este data peste cap. Nu ca nu ar fi fost data oricum. Accidentul ii afecteza chiar si apropierea fizica de sotia sa.
Afla mai multe despre Laverde de la fiica sa (acum in varsta de 28 de ani) care, si ea, la randul ei, nu stiuse mare lucru despre tatal sau. Anii de inchisoare au fost pentru ea – si pentru alti copii ai caror parinti isi castigau existenta din transportul de droguri in SUA – anii in care tatal sau a fost mort. Epoca Regelui cocainei le-a adus tuturor, inclusiv familiei lui Laverde, si marire, si decadere.
Scriitorul merge intr-atat de departe incat ii ajuta pe Antonio si pe Maya sa reconstituie tot trecutul familiei Laverde, cu dragostea pentru avioane transmisa lui Ricardo de bunicul sau, cu imbratisarea meseriei de pilot in ciuda impotrivirii parintilor. Ii mai face sa treaca prin filtrul amintirilor din perioada copilariei, cam aceleasi pentru amandoi, cand nu intelegeau de ce parintii le interziceau sa se apropie de celebra gradina zoologica a lui Escobar.
Nu stiu ce as mai putea spune despre carte decat ca Vásquez leaga atat de frumos trecutul si prezentul si scoate la suprafata neputinta omului de a-si depasi fricile si faptul ca, din pacate, cateodata nici dragostea nu te poate salva.
Zmeura's Weblog 