Zmeura's Weblog

Archive for Mai 2012

Pe drum

Posted on: Mai 21, 2012

Jack Kerouac isi publica romanul in 1957, iar la Polirom apare in 2003.

As putea incepe scurt, spunand ca “Pe drum” este o carte autobiografica. Asa este, insa dincolo de asta, romanul este despre cum e sa simti aerul libertatii, sa uiti de griji, desi ele exista si sunt din plin, despre cum e sa spui “am chef sa plec” si sa iti arunci, pur si simplu, niste haine in bagaje ponosite, sa faci autostopul si sa te urci in masini rablagite, sa induri foamea si frigul si … sa pleci. Pleci si te intorci, si iar pleci, si iar te intorci.

Sal Paradise (naratorul si cel care il personifica pe Kerouac) si Dean Moriarty sunt “pilonii” tuturor calatoriilor de-a lungul si de-a latul Americii anilor ’50. Muzica bop si jazz-ul, drogurile, fetele, vagabonzii care fac autostopul sunt parte din calatoriile lor. Sal isi incepe experienta pe drum dupa ce il cunoaste pe Dean si este cumva fascinat de spiritul sau liber. In prima sa calatorie, de reunire cu Dean si gasca din Denver, Sal cunoaste tot felul de oameni in timp ce face autostopul, in autobuze sau pur si simplu pe drum. Face tot felul de munci atunci cand i se termina banii, locuieste pe unde apuca, se indragosteste de o mexicanca cu care traieste o scurta perioada de timp, pleaca mai departe, revine acasa. Si apoi pleaca cu Dean.

Dean are trei neveste, nu are “cultul” responsabilitatii, e un om care nu poate trai daca nu e liber ca pasarea cerului. Asa ca nu poate zabovi prea mult acasa, chiar daca are copii de crescut. Iar Sal este cel care merge cu el oriunde i-ar spune acesta. Ei nu sunt neaparat prieteni, insa inspira acelasi aer, al libertatii, si asta ii leaga cel mai mult. Lui Dean ii place sa povesteasca, vorbeste despre tatal sau vagabond, conduce ca un nebun si nu ii e frica de nimic, fascinandu-l pe Sal.

In ultima calatorie, Dean il lasa pe Sal in Mexic, bolnav de dizenterie, ca sa se intoarca acasa. Sal stie ca Dean e un nemernic, a fost avertizat de atatea ori de ceilalti din gasca, insa admiratia asta pentru dorinta de libertate e mai presus.

Calatoria din Mexic e ultima pentru Sal si Dean. Ajuns in New York,  Sal se indragosteste si isi da seama ca totul a luat sfarsit si ca e timpul sa vada altfel viata, in timp ce Dean ramane aceleasi Dean: mereu cu valiza ponosita sub pat, gata s-o scoata si sa plece. Sal il refuza cand ii flutura sub nas o noua calatorie si atunci e ultima oara cand cei doi se vad.

Kerouac nu-si propune sa debordeze de secvente stilistice, metafore etc. Scrie ce simte intr-un stil simplu, natural, spontan. Cartea e un fel de jurnal de calatorie. Nu este o carte aspirationala, de genul “daca vrei, poti, du-te si zboara”. Nu multi pot face asta, insa, pe masura ce o citeam, mi-am inchipuit ca eu sunt pe drum si deocamdata mi-a fost de ajuns. Am trait odata cu ei toate experientele lor.
Intr-o zi o sa pot face si eu lucrul asta.

„Pe drum” reprezinta si o ilustrare a ceea ce inseamna generatia Beat, Kerouac fiind unul dintre scriitorii care i-au dat nastere.

P.S.: Cartea a fost adaptata si pentru marile ecrane, pelicula, in regia brazilianului Walter Salles, aflandu-se in competitia pentru Palme d’Or in cadrul festivalului Cannes 2012.


Blog Stats

  • 96,543 hits
Mai 2012
L M M M V S D
« Apr   Iun »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031