Zmeura's Weblog

Archive for the ‘ganduri/temeri’ Category

Lasand la o parte criza, alegerile de duminica, oboseala de la job, ratele de platit si asa mai departe, mi-am dat seama ca, totusi, avem si lucruri de care sa ne bucuram.

Asa ca macar luna asta pana la sfarsit, mi-am propus sa nu ma mai gandesc la ziua de maine si … sa traiesc clipa exact cum o face un copil. O sa ma gandesc ca duminica, de fapt, il astept cu nerabdare pe Mos Nicolae si mai putin pe viitorul nostru presedinte, ca o sa bat din palme si o sa se faca 24 decembrie, ca banii sunt … suflare de vant.

O sa ma bucur la maxim de cele mai simple lucruri. De luminitele din parcul Moghioros si din centru, de stalpii impodobiti, de rondurile luminate, de brazii de Craciun, de micile targuri de cadouri, de cei doi mosi celebri si mult asteptati si mai ales de Mariuca.

Reclame

Blogul asta-i despre muzica, evenimente, cultura, carti, copil, ce vreti voi, mai putin de politica. Postul ce urmeaza e unul mai delicat, intrucat, pana acum n-am mai scris de politica si nu mi-am mai dat pe fata afinitatile.

Dar acum tre’ s-o spun. Luati-l ca pe-un manifest politic, daca vreti, da’ nu ma injurati. Cu siguranta voi primi comentarii mai putin placute. Asta e.

Zic scurt si la obiect. Nu mai vreau sa traiesc in Romania, daca iese Geoana. Daca iese Geoana, nu el o sa fie adevaratul presedinte, ci Iliescu. Geoana e doar o marioneta in mainile celuilalt si  stim cum a mai fost cu PSD la putere.

Nu spun ca sunt fan Basescu. Nu sunt de acord cu multe decizii pe care le-a luat, dar nu el e raul cel mai mare. Stiu, e arogant, ia decizii pripite, e razbunator. Cu toate astea, el e varianta mai buna. Am un presentiment. Cu Geoana o sa fie si mai rau.

… sleep

… quiet

… rest

… the sea

… a doctor

… another time

… another world

… freedom

… something better

In curand fac 30. E un prag? Nu. E o varsta ca oricare alta. Nu inteleg de ce s-a impamantenit ideea ca la 18 ani esti intr-un anumit fel, esti pe propriile picioare, poti pleca de acasa, poti face ce vrei tu. De ce la 18 si nu la 20. De ce la 18 si nu la 16? Doar ca e scris in lege?

Apoi, nu inteleg de ce la 30 trebuie sa ai o depresie. De ce n-ai la 40 sau la 20? De ce neaparat la 30?

Asta e. Facem in viata si 30 de ani si 18 si 40 si asa mai departe. Asta-i viata. Si e un dar de la Dumnezeu pana la urma, iar de noi depinde cum ne bucuram de el. Putem fi fericiti la orice varsta, fara sa luam in seama cutumele.

Asa ca ziua in care fac 30 va fi o zi de nastere ca oricare alta. Ma voi bucura, voi primi telefoane, sms-uri si … cadouri 🙂

Stiti cum ma gandisem ca as vrea sa fie ziua asta? Ma inchipuiam mergand in parc la 12 noaptea, stand pe o banca, sub un felinar, cu fulgi de zapada asternandu-mi-se pe fata, iar eu meditand la ce am facut cu viata mea pana acum, eventual, scurgandu-mi-se o lacrima pe fata.

Dar nu, nu o sa fac asa. Daca vreau, fac asta la 44 de ani sau la 53 sau niciodata. La 30 sunt la fel.

Mai degraba ii recunoasteti dupa numele de familie: Basescu, Antonescu si Geoana. Dintre cei trei, unul va fi urmatorul presedinte al Romaniei, iar eu inca nu stiu si, de fapt, nu vreau sa-mi pun stampila pe niciunul.

Si acum vine celebra intrebare „Eu cu cine votez?”, numai ca eu nu sunt in stare de ebrietate, ci sunt cat se poate de constienta. In stanga si-n dreapta aud incontinuu „Nu mai vota cu nenorocitul ala, voteaza-l p-asta etc.”

Problema cea mare este ca am un drept dat de stat si in acelasi timp moral, care imi permite sa aleg pe cine consider eu ca e mai potrivit. Insa cred ca nimeni nu este.

Avem parte de scandaluri sexuale in biserici, oamenii cei buni si alesi se duc la Domnul (parintele Paraian), criza e cum e, tensiunile cresc pe zi ce trece si nimeni nu e in stare sa gestioneze nimic.

Inainte, oarecum puteam sa fac anumite previziuni, sa fac niste planuri. Acum, nu stiu ce ma asteapta a doua zi.

4 ani. azi, 2 noiembrie. Mariuca.

Timpule, unde fugi? Mergi mai incet. Nu-i nicio graba. Parca n-avem timp suficient sa ne bucuram de fiecare zi/an alaturi de ea.

Nu mai scriu, ca imi dau lacrimile. Si nu-s cuvinte, propozitii, fraze, pe lumea asta, care sa cuprinda toata dragostea noastra pentru ea.

La multi ani, Mariuca!

3

LE: Am avut un tort pe cinste. Multumim, Ada!

P1070364

… de la volan.

O iau pe Mariuca acum doua seri de la ai mei, o bag in masina si plec. Ma strecor pe stradute inguste. Sunt la jumatatea drumului. In capat intra unu’ si vine spre mine. Se propteste in mijlocul drumului. Nu vrea sa se dea. Cica sa ma dau eu. Ok, sunt fata finuta. Ma dau. Da’ nu rezist si ii arat semnul acela, il stiti voi. Asta opreste. Incepe sa ma injure si sa dea cu putere in geam. Pleaca. Plec si eu. Tocmai trece politia. Ma opresc si ma dau jos din masina, sa le zic intamplarea. Astia nu ma vad. Plec. Cu nervi. Mariuca ma intreaba „ce striga nenea mami?”

Invataminte: tre’ sa incerc sa nu mai pun la suflet pretentiile soferilor prost crescuti. Nu se stie ce se poate intampla. Mai ales ca boul nu vazuse copilul in spate. Tre’ sa tin minte asta. Sa merg mai departe, ca si cand lucrurile astea rele n-ar exista.


Blog Stats

  • 98.878 hits
septembrie 2019
L M M J V S D
« mart.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  
Reclame