Zmeura's Weblog

Un pas spre maturizarea copilului: patul

Posted on: Octombrie 9, 2009

In weekend-ul trecut am fost pana la Ikea sa-i luam pat Mariucai. Pat de copil mare, zic, pentru ca pana acum a dormit in patul pe care l-a avut de cand era mica si transformat de vreo 2 ani si ceva in tarc.

Culmea e ca mai incapea lejer in el, insa din doua-trei motive importante, am zis It’s time! In nicio ordine preferentiala sau al nivelului de importanta, o sa le descriu.

Unu la mana: peste o luna face 4 ani, e fetita mare si e nevoie sa se identifice deja cu cei mari, pentru a-si dezvolta sentimentul de responsabilitate, grija fata de sine insasi.

Doi la mana: cred ca nici ei nu-i mai placea patul pentru ca de ceva timp patul nostru era ca si al ei. Si chiar ne spunea: “Asta e patu’ meu.” Foarte rar mai dormea in tarc, asta dupa ce adormea si ne trezeam noi in toiul noptii sa o punem la locul ei.

Trei la mana: se apropie ziua ei si vroiam sa-i facem un cadou care sa nu mai includa jucarii sau haine. In plus, eu m-am gandit la cadoul asta (patul) ca fiind un lucru care sa o faca sa treaca de perioada de “bebelusie” in care inca ii mai place ei insasi sa se creada. De cand cu patul asta, ii spunem mereu, cand e timpul de dormit, ca “acum te duci in patul tau de fetita mare.”

Patru la mana: De foarte putine ori (spre deloc) se duce sa se culce singura. Somnul de pranz si cel de noapte se face numai cu mine alaturi. D-abia dupa ce adoarme, ma pot intoarce sa ma mai uit si eu la un film. Si acum imi vine in minte un mare regret: “Cate filme bune am pierdut din cauza asta”, apoi resemnarea: “Asta e. Macar sa se culce ea.” si in final, revelatia “Pat nou.”

Asa ca dezbatand problema dormitului si adormitului de una singura, am ajuns saptamana trecuta la Ikea de unde i-am luat pat.

Concluzia dupa o saptamana: Doarme in patul ei, e incantata, dar se mai abate de la regula in timpul noptii, involuntar, mai degraba din reflex, aterizand in patul nostru. Patul ei fiind lipit de al nostru, doarme jumate in patul nostru, jumate in al ei. E super haioasa cand se intinde.

In privinta adormitului singura, mai lucram.

Anunțuri

4 răspunsuri to "Un pas spre maturizarea copilului: patul"

Bebe nostru are 9 luni, e baiat si atunci cand am luat patutul, ne-am orientat la ceva din lemn masiv. A costat mai mult, insa spun ca merita pana acum. INSA, de cand am plecat eu, Alexandru doarme numai in pat cu mamica lui 😀 Ma gandesc la momentul cand va avea camera lui si patutul lui, nu cred ca se va obisnui prea curand. Tot timpul e numai cu ochii dupa mamica lui.

Salut Florin. eu zic inca sa nu te alarmezi, e totusi mic inca. sa va traiasca (apropos).

cu timpul o sa se obisnuiasca. puteti, mai tarziu, nu acum, sa inventati jocuri etc sa nu fie trecerea prea brusca

Bravo, era si timpul pentru o mai mare independenta si intimitate. Si noi am trecut la paturi de oameni mari, inca din august, cand Dani a facut 4 ani si Mircea 2. Dani dormea in pat mare, de la 8 luni, cu buni, iar de la 2 ani si 6 luni, singur in pat si in camera lui.
Acum au paturi la fel, de fier forjat, extensibil, tot de la Ikea. Si sunt foarte incantati. Mircea inca mai are perna de aterizare langa pat, desi nu se intampla prea des sa cada.

ALtheate, imi place faza cu perna de aterizare.

Noi n-am mai gasit din fier forjat si imi pare rau. cred ca-s foarte dragute.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog Stats

  • 97,259 hits
Octombrie 2009
L M M M V S D
« Sep   Noi »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
%d blogeri au apreciat asta: