Un om in intuneric, Paul Auster (publicat in 2008; la Polirom a aparut in 2010).

In primul rand, jos palaria pentru Daniela Rogobete. A “interpretat” aproape perfect, in romana, ce a vrut sa transmita Auster in limba lui.

Avem parte de o alternanta armonioasa a realului cu imaginarul, iar printre picaturi aflam si putina istorie. Toate sunt desprinse dintr-o poveste creata si spusa de personajul principal August Brill, critic literar ajuns la varsta batranetii, invalid, plin de regrete, insomniac, devorator de filme in timpul zilei, inventator de lumi paralele in timpul noptii. Traieste in casa cu fiica sa Miriam si nepoata sa Katya.

In aceasta casa se respira un aer plin de suferinta. Brill e ros pe dinauntru de suferinta dupa moartea Soniei, fosta sotie si, mai apoi, din nou partenera de viata timp de 21 de ani. Miriam, fiica sa de 47 de ani, a fost parasita de sot pentru alta femeie, iar Katya (23 de ani) se invinovateste pentru plecarea in Irak a fostului ei iubit si apoi pentru moartea acestuia.

Romanul este un regal al trairilor, emotiilor, gandurilor, regretelor si temerilor in care Brill creeaza o lume paralela unde se desfasoara razboiul civil din America, iar ca personaj principal pune un magician. Aparent trista, cartea este savuroasa si in multe paragrafe plina de umor si autoironie.

Cea mai buna fraza din toata scrierea si care descrie perfect esenta acesteia, din punctul meu de vedere, este chiar fraza de inceput “Sunt singur in intuneric invartind lumea pe toate partile”. Ca o completare este si “In vreme ce lumea sucita se-nvarte mai departe”, care culmea, nu ii apartine lui Brill, ci unei obscure poete careia fiica sa Miriam se incapataneaza sa-i face biografia.

Intr-o noapte obisnuita de nesomn, Brill ii va povesti Katyei viata sa alaturi de bunica Sonia, frantuzoaica cu care s-a casatorit de foarte tanar, a parasit-o pentru alta femeie si apoi, si-au trait mai departe marea iubire.

Cartea se citeste pe nerasuflate. Am ales sa merg cu ratb-ul special pentru a avea timp s-o citesc. Am citit in timp ce mergeam pe jos. Am ras si “am fost acolo” in timp ce citeam. Am intrat intr-un labirint de ganduri si vise de unde n-as mai fi vrut sa ies.